Ceaiul kombucha: ce este, ce arată studiile și ce riscuri are

Pe scurt: kombucha este ceai îndulcit, fermentat 1–2 săptămâni cu o cultură de bacterii și drojdii numită SCOBY. Iese o băutură acrișoară, ușor acidulată. Studiile pe oameni sunt foarte puține, așa că beneficiile promise pe internet nu sunt dovedite. Făcută acasă, cere igienă atentă, iar unele persoane ar trebui să o evite.

  • Baza: ceai negru sau verde, fără arome, plus zahăr; la 1 l de apă, 5–8 g de ceai și 70–80 g de zahăr.
  • Fermentare: 7–10 zile, la 20–25 °C, într-un vas de sticlă.
  • Aciditate: pH 4,5 sau mai mic de la început; la final ajunge de obicei la 2,5–3,5.
  • Alcool: în mod obișnuit sub 0,5 %, dar în varianta de casă poate fi mai mult.

Nu vindem kombucha, dar vindem ceaiul din care se face. Am strâns aici ce se știe și cum o faci fără riscuri inutile.

Ce este kombucha?

Kombucha este ceai îndulcit lăsat la fermentat cu un SCOBY (din engleză, symbiotic culture of bacteria and yeast), adică o colonie de bacterii și drojdii care trăiesc împreună. Drojdiile fac din zahăr alcool și dioxid de carbon, iar bacteriile fac din alcool acizi organici. De aici gustul acrișor și bulele fine. Pelicula groasă și gelatinoasă care plutește deasupra e făcută din celuloză produsă de bacterii. I se spune „ciuperca de kombucha”, dar nu e o ciupercă. Băutura s-a răspândit în Rusia și în Europa de Est la începutul secolului XX.

Cum ajută kombucha organismul? Ce arată studiile

Pe scurt: nu știm încă. În 2019, Julie Kapp și Walton Sumner au adunat studiile despre efectele kombucha asupra sănătății (Annals of Epidemiology). Au găsit un singur studiu clinic pe oameni. Restul dovezilor veneau din laborator și de la animale, iar acestea nu arată ce se întâmplă la om.

  • Conține microorganisme vii dacă nu e pasteurizată, dar nu știm câte ajung în intestin și ce fac acolo. Să o numim „probiotic” ar presupune o dovadă pe care încă nu o avem.
  • Păstrează o parte din polifenolii și din cofeina ceaiului din care e făcută. Le găsești și într-o cană de ceai simplu, fără zahăr.
  • Afirmațiile despre „detox”, ficat, imunitate sau slăbit nu au în spate studii pe oameni.

Dacă îți place gustul, bea-o din plăcere, în locul unui suc. Dar nu e un medicament.

Cât alcool și cât zahăr are kombucha?

Kombucha din comerț are în mod obișnuit sub 0,5 % alcool. Cea făcută acasă poate trece de prag, mai ales dacă fermentează mult sau a doua oară, în sticle închise. Zahărul nu dispare de tot: o parte rămâne în băutură, iar la cea din comerț cantitatea diferă de la marcă la marcă: citește eticheta.

Ce riscuri are kombucha făcută acasă?

  • Contaminarea. În vase murdare sau prea puțin acide pot crește mucegaiuri și microbi nedoriți. Mucegaiul pufos, verde, negru sau albastru înseamnă că arunci tot, cu SCOBY cu tot.
  • Prea multă aciditate. Lăsată prea mult, devine foarte acidă. În 1995, CDC a descris două cazuri de boală gravă cu acidoză la femei din Iowa care beau zilnic kombucha făcută acasă, din aceeași cultură; una dintre ele a murit. Legătura cu băutura nu a fost dovedită.
  • Vasul. Fiind acidă, kombucha poate scoate metale din glazura unor vase ceramice, inclusiv plumb. Folosește doar sticlă.
  • Sticlele care explodează. La a doua fermentare, în sticle închise, presiunea crește. Deschide-le zilnic sau ține-le la frigider.

Cine ar trebui să evite kombucha?

  • Femeile însărcinate sau care alăptează (alcool, cofeină, microorganisme nepasteurizate).
  • Persoanele cu imunitate scăzută: după chimioterapie, transplant, cu HIV sau sub tratamente care scad imunitatea.
  • Copiii mici.
  • Cine nu are voie deloc la alcool, cine are boli de ficat sau de rinichi ori probleme cu aciditatea gastrică.

Cum faci kombucha acasă, pas cu pas?

Ai nevoie de un SCOBY sănătos și de 100–150 ml de kombucha dintr-o tranșă anterioară (lichidul de pornire).

  1. Curățenia: spală borcanul de sticlă (2–3 l) și ustensilele cu apă fierbinte și clătește bine, fără resturi de detergent.
  2. Ceaiul: la 1 l de apă clocotită pui 5–8 g de ceai negru sau verde și îl lași 5–10 minute, apoi scoți frunzele.
  3. Zahărul: dizolvă 70–80 g de zahăr în ceaiul fierbinte. Nu folosi miere sau îndulcitori.
  4. Răcirea: lasă-l să ajungă la temperatura camerei, sub 30 °C. Ceaiul fierbinte omoară cultura.
  5. Pornirea: adaugă lichidul de pornire și SCOBY-ul. Măsoară pH-ul cu o bandă de test: trebuie să fie 4,5 sau mai mic. Dacă e mai mare, mai adaugă lichid de pornire.
  6. Fermentarea: acoperă borcanul cu un tifon curat, prins cu un elastic (nu capac etanș), și lasă-l 7–10 zile, la 20–25 °C, ferit de soare. Gustă din ziua a 7-a, cu un pai curat; când e acrișoară cum îți place, e gata.
  7. Păstrarea: torni băutura în sticle și le ții la frigider. Păstrezi SCOBY-ul și 100–150 ml din lichid pentru tranșa următoare.

Dacă miroase a stricat sau vezi mucegai, arunc-o.

Ce ceai alegi din gama noastră pentru kombucha

Ia un ceai simplu, fără arome adăugate: uleiurile aromatice pot încurca cultura.

  • English Breakfast: amestec de ceai negru, cu gust plin. Varianta clasică pentru kombucha.
  • Assam OP: ceai negru malțat și puternic, pentru o kombucha mai intensă.
  • China Sencha: ceai verde cu gust fin, dulceag; dă o kombucha mai deschisă la culoare și mai ușoară.
  • Gunpowder: ceai verde rulat în bile, cu gust vegetal puternic.

Întrebări frecvente

Cum ajută kombucha organismul?

Nu se știe încă. O revizuire din 2019 (Kapp și Sumner, Annals of Epidemiology) a găsit un singur studiu clinic pe oameni; restul dovezilor vin din laborator și de la animale. O poți bea din plăcere, nu ca remediu.

Kombucha are alcool?

Da, puțin. Kombucha din comerț are în mod obișnuit sub 0,5 %, dar cea făcută acasă poate avea mai mult, mai ales după o fermentare lungă în sticle închise.

Poți bea kombucha în sarcină?

Mai bine nu. Are urme de alcool, cofeină și, dacă nu e pasteurizată, microorganisme vii. Același sfat e valabil pentru copiii mici și pentru persoanele cu imunitate scăzută.

Citește și

Informativ; nu înlocuiește sfatul medicului. Dacă ești însărcinată, alăptezi, ai imunitatea scăzută, o boală cronică sau iei medicamente, întreabă medicul înainte să bei kombucha, mai ales pe cea făcută acasă.

Surse

  • Kapp J.M., Sumner W. Kombucha: a systematic review of the empirical evidence of human health benefit. Annals of Epidemiology, 2019.
  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Unexplained severe illness possibly associated with consumption of Kombucha tea — Iowa, 1995. Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR), 1995.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *