Sa bem ceaiul ca englezii sau ca japonezii?

Fiecare dintre noi are un ritual al sau prin care prepara si savureaza ceaiul. E momentul in care evadam din problemele cotidiene care ne consuma energia si in care incercam sa ne regasim linistea interioara, sa ne regasim pe noi. Sau pur si simplu e vorba de momentele in care ne intalnim cu prietenii, impartim un ceai si stam la povesti.

In fiecare tara exista o cultura diferita a servirii ceaiului. Te invitam sa descoperim impreuna cele mai interesante traditii din intreaga lume.

Servirea ceaiului in Marea Britanie

Cand spunem “ceai” , de multe ori primul lucru care ne vine in minte este asocierea sa cu englezii, celebri pentru “ceaiul de la ora 5”.

“Ceaiul de la ora 5” a devenit traditie de-abia dupa vreo 200 de ani de la debutul comercializarii lui In Anglia. Aceasta traditie este atribuita Ducesei de Bedford, Anna, care, din cauza ca i se facea foame in timpul dupa-amiezei, le cerea servitorilor sa-i aduca o ceasca de ceai si niste gustari. Ducesa a inceput sa popularizeze ceaiul de la ora 5 printre prietenii ei, si asa a devenit o moda printre aristocrati. Oamenii de rand au preluat rapid acest obicei, mai ales pentru ca era un prilej de a lua o pauza in timpul zilei de lucru si de a petrece cateva momente distractive impreuna cu prietenii lor.

Aceasta traditie se practica si in ziua de azi, fie ca are loc acasa, in cafenele si ceainarii, in magazinele mari sau in hotelurile de lux. Fiecare dintre noi se poate bucura de un astfel de moment, la birou sau acasa.

Cum ar fi sa facem o pauza adevarata in timpul unei zile aglomerate la serviciu (adica nu o pauza in care infulecam pe nemestecate un sendvis in timp ce mai trimitem niste mail-uri), sa ne luam colegii si sa impartim cu ei un ceai, poate si niste dulciuri, si sa stam la povesti ca sa ne cunoastem mai bine? Cu siguranta ar fi niste momente care ne-ar apropia si ar elimina unele dintre conflictele care au loc intre colegi din motive pur si simplu banale.

Servirea ceaiului in Japonia

Cu totii am auzit de ritualul de servire a ceaiului la japonezi, l-am vazut prin filme sau chiar am avut placerea sa luam parte la un astfel de moment in excursiile in Japonia. Acest ritual se bazeaza pe principiile simplitatii si echilibrului, niste principii ce insotesc fiecare aspect al stilului de viata japonez minimalist si al culturii din aceasta tara. Japonezii prefera “ceaiul verde” , aromat, si mai slab.

Pentru japonezi, servirea ceaiului este un moment de liniste care nu trebuie intrerupt de absolut nimic din afara. Abordarea japonezilor asupra servirii ceaiului este poate cea mai interesanta dintre cele observate la diverse popoare. Fiecare astfel de moment este considerat unic si irepetabil. Aceasta abordare ii face pe japonezi sa se concentreze pe fiecare detaliu al ritualului tocmai pentru ca nu va putea fi repetat vreodata.

Pentru japonezi, ambientul in care servesc ceaiul este foarte important. In acest ambient se afla un aranjament floral simplu, o grafica artistica sau o poezie scrisa caligrafic. Si aici se remarca stilul minimalist pentru care japonezii sunt celebri.

Cu totii putem invata din abordarea pe care japonezii au o asupra servirii ceaiului. Este o abordare pe care o putem aplica in orice moment al vietii noastre pentru a regasi simplitatea adevarata care de multe ori este acoperita de zgomotul evenimentelor cotidiene.

Desigur, nu e absolut necesar sa practicam intregul ritual japonez pentru a ne bucura de aceeasi stare de liniste interioara ca ei. Tot ce trebuie sa facem este sa servim ceaiul in liniste, sa ne cautam centrul interior, si sa observam starile pe care ni le trezeste. Cu siguranta ne vom simti mai relaxati si echilibrati dupa un astfel de moment.

Servirea ceaiului in Rusia

Ritualul de servire a ceaiului in Rusia este strans legat de samovar, care in scurt timp de la aparitia lui a devenit elementul central in fiecare casa din Rusia, indiferent de nivelul social al locuitorilor. Samovarul este un recipient decorativ de dimensiuni mari, facut din cupru sau argint, in care puteau fi depozitate cantitati mari de apa. Apa era incalzita folosind carbuni si isi mentinea temperatura pe toata durata zilei pentru ca ceaiul sa poate fi preparat in orice moment. Deasupra samovarului statea un ceainic in care se afla o infuzie foarte concentrata de ceai.

Samovarul a devenit in scurt timp un simbol al ospitalitatii rusilor si un element nelipsit din literatura lor. Oricine s-a delectat vreodata cu scrierile lui Tolstoi sau Dostoievski isi aminteste cu siguranta de samovar ca element in jurul caruia se desfasurau multe dintre scene. Rusii consuma cel mai frecvent ceai negru sau Verde . Se consuma si amestecuri de ceaiuri afumate.

Servirea ceaiului in China

Ceremonia ceaiului in China se numeste Gong Fu si este asemanatoare ritualului de servire a ceaiului de la japonezi. In ceremonia Gong Fu, maestrul care prepara ceaiul pentru restul grupului era considerat a fi un artist in adevaratul sens al cuvantului. Accesoriile folosite de chinezi pentru servirea ceaiului constau intr-un Yi-Xing, adica un fel de ceainic din lut, mai multe boluri mici, si un bol pentru scurgerea apei.

In ritualul Gong Fu, chinezii acorda importanta mai mult ceaiului decat ceremoniei in sine. Se concentreaza pe gustul, mirosul si aromele ceaiului, si compara fiecare ceasca de ceai cu cea bauta inainte. Daca alegem sa preparam si sa servim ceaiul precum chinezii, putem alege un set pentru servirea ceaiului format dintr-un ceainic si mai multe boluri.

Servirea ceaiului in India

Ceaiul a fost introdus in India in secolul al XIX-lea de catre britanici, care dezvoltasera plantatii intinse de ceai pentru a acoperi cererea domestica. Fiind o descoperire relativ recenta pentru indieni, nu a fost creat un ritual special pentru servirea ceaiului asa cum se intampla in China sau in Japonia. Cu toate acestea, ceaiul face parte din viata indienilor, care il consuma acasa, la serviciu, sau chiar pe strada.

In India, ceaiul se vinde in statiile de transport in comun, in restaurante si pe strada. Cel mai apreciat sortiment de ceai este Cha-ya, sau Chai, un ceai negru intens, condimentat cu cardamom, fenicul, ghimbir, piper sau cuisoare. De obicei este indulcit cu zahar pentru a scoate in evidenta notele condimentelor, si amestecat cu lapte pentru a crea o bautura dulce si cremoasa. Pe strada, vanzatorii ambulanti il comercializeaza in cani mici de lut de unica folosinta, pe care le sparg dupa ce continutul lor a fost baut.

Servirea ceaiului in Turcia

Stiai ca Turcia este tara cu cel mai mare consum de ceai pe cap de locuitor? Acolo se bea ceai negru, foarte concentrat, si se bea in orice moment al zilei sau al serii. Spre deosebire de alte popoare care servesc ceaiul din cesti de portelan, turcii il beau din pahare mici de sticla, in forma de lalea. Se poate adauga zahar in ceai, insa niciodata lapte.

Cei care il prefera ceaiul mai slab, comanda un “acik cay”, iar cei care il prefera mai tare cer un “koyu cay”. In unele din restaurantele turcesti de la noi ceaiul este din partea casei, insoteste masa si este servit din aceleasi pahare mici de sticla in forma de lalea ca cele din Turcia.

Exista foarte multe moduri in care ceaiul poate fi servit si apreciat. Unii dintre noi prefera sa bea ceaiul pentru a se relaxa in liniste si isi creeaza ambientul potrivit pentru asta, altii pentru a se energiza, iar altii prefera sa il serveasca in compania prietenilor, stand la povesti. Daca nu avem inca un ritual preferat de servire a ceaiului, putem incerca mai multe pana il gasim pe cel perfect pentru noi. Aceasta explorare va fi o adevarata placere si chiar un rasfat.

Tie cum iti place sa te rasfeti cand bei ceaiul?